Ajunul Bobotezei este adesea considerat, în calendarul creştin-ortodox, chiar mai important decât sărbătoarea propriu-zisă. Acest lucru se datorează numărului mare de datini şi obiceiuri specifice pentru ziua dinaintea de Bobotează. Printre aceste datini, se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.
Care sunt superstiţiile specifice în Ajun de Bobotează
Preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” pentru a sfinţi atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.
În această noapte ouăle de corb vor crăpa și puiii vor încerca să zboare.
Fetele mari îşi pot visa ursitul dacă vor fura sau cere un fir de busuioc sfințit de la un preot pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.
De asemenea, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc, tot pentru a-şi vedea în vis alesul.
Fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură ar fi însemnat că urmează să se mărite cu un băiat bogat.
Dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață, în ajun de Bobotează, atunci va avea loc o căsătorie curând.
Cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează, spune o altă superstiţie, va fi norocos în anul ce urmează.
Mai există şi alte datini, care fac referire la vreme:
Vor fi poame multe, dacă e brumă pe pomi, în ajunul Bobotezei.
Dacă plouă în această zi, va fi un an ploios.
Dacă picură din streașină atunci vom avea parte de o vară ploioasă.
Ploile de peste an vor veni din direcţia în care stropeşte preotul, cât vine cu „Iordanul”.
Dacă îi va scârți zăpada sub picioare preotului, atunci când vine cu boboteaza, va fi un an bogat.
