Se spune că odată, a venit o femeie la Dumnezeu. Spatele femeii era îndoit de greutatea unui sac mare pe care îl căra.
-Ești obosită, femeie? – a întrebat Dumnezeu îngrijorat. Îți iau povara de pe umeri, stai jos și odihnește-te.
-Mulțumesc, nu voi sta mult. Vreau doar să Te întreb ceva și plec imediat. Mi-e teamă să nu se întâmple ceva cât lipsesc. Nu mi-aș putea ierta niciodată asta!
-Ce nu vei putea să-ți ierți?
-Dacă i se întâmplă ceva copilului meu. Tocmai pentru asta am venit. Doamne, ai grijă de el și protejează-l!
-Asta este tot ceea ce fac, a răspuns Dumnezeu. Ți-am dat oare motive să te îndoiești de grija mea?
-Nu, dar există atâtea pericole în viață, influențe nefaste, iar el este la o vârstă la care vrea să încerce de toate, să ajungă peste tot și să se afirme. Mi-e atât de teamă că va ajunge la o cotitură, se va răni și va suferi!
-Ei bine, data viitoare va fi mai precaut, pentru că a aflat pe propria piele ce înseamnă suferința, a răspuns Domnul. Este o experiență foarte bună! De ce nu vrei să-l lași să învețe?
-Pentru că vreau să-l feresc de orice durere! – a exclamat mama cu furie. Vezi, Doamne, am mereu cu mine un sac de paie, pentru a pune paie acolo unde ar putea cădea.
-Și acum vrei să-l acoperă și eu cu paie din toate părțile? Bine, privește aici! Și Dumnezeu a creat imediat o grămadă de paie și a împrăștiat-o în lume.
Femeia vede cum fiul ei încearcă să depășească grămada aceea de paie, dar în zadar. Fiul încerca din răsputeri să iasă din cercul care îl limita, cădea înapoi și se înfuria. În cele din urmă, a făcut rost de chibrituri și a dat foc grămezii de paie. Flacăra a cuprins grămada de paie și fumul a acoperit totul.
–Fiule! Vin să te salvez! – a strigat femeia.
-Vrei să mai arunci paie pe foc? – a întrebat Dumnezeu. Ia aminte: cu cât mai multe paie pun părinții în jurul copiilor, pentru a-i proteja de toate relele, cu atât mai puternică este dorința copilului de a scăpa din cerc. Iar dacă acest lucru nu-i reușește, omul începe să-și ardă propria viață.
El nu știe ce înseamnă durerea sau libertatea de a alege.. Tu crezi că este doar un sac de paie, dar, de fapt, este un sac de probleme. În el se află toate fricile, temerile pe care le simți tu. Tot ceea ce gândești și te neliniștește, crește și devine puternic pentru că tu le hrănești cu energie.
Acesta este motivul pentru care povara ta este atât de grea iar spatele tău încovoiat.
-Deci, nu trebuie să am grijă de fiul meu, asta îmi spui, Doamne?
– Ai grijă cât este necesar! Dar nu trebuie să-ți faci mereu griji și să te neliniștești. Căci, și mie îmi pasă și am grijă de el. Lasă-mă pe mine să-mi fac datoria. Nu mă împiedica să o fac. Dar înțelege, în toate este vorba de credință!
