Nu poţi sluji divinitatea, dacă nu slujeşti comunitatea. Este credinţa unei călugăriţe-medic, care a transformat un sat din Ialomiţa. Cu bani europeni, a renovat dispensarul, a asfaltat şoseaua şi are acum în grijă 1.500 de oameni care nu aveau medic de familie. Continuăm campania Alege ţara de fapte cu încă un exemplu că un singur om poate să facă diferenţa.
Maica Parascheva e medic de familie din 2008, într-o localitate din Ialomiţa.
Călugăriţa tratează şi copiii, la secţia de pediatrie a Spitalului Judeţean Slobozia.
Se spune că Dumnezeu lucrează prin oameni. Iar Maica Parascheva este omul căruia Dumnezeu i-a încredințat o dublă misiune: să tămăduiască și suflete, și boli. Noaptea, retrasă în chilia ei, se roagă pentru vindecare. Iar dimineața, peste straiele călugărești, își pune un halat de medic și devine înger păzitor pentru 1.500 de suflete care așteaptă alinare.
(Reporter): Cine este Maica Parascheva? Și cum a ajuns aici, în Ialomița?
(Maica Parascheva): Este un copil simplu, un copil crescut la țară. Cu o copilărie foarte frumoasă, cu visele și gândirea oricărui copil. Când m-am gândit ce aș vrea să fac: „mi-ar plăcea să mă duc la mănăstire!” Și, într-o zi de luni, am plecat. Și am ajuns la mănăstire și a fost ceva de vis! Tot acel colectiv, toate acele discuții, acea colaborare. Una e să fii acasă 6-7 persoane, una e să fii 70-80 de persoane. Și să le vezi toate ca niște furnicuțe și fiecare își face treaba ei și niciuna nu întreabă nimic.
(Reporter): Câți ani aveați când v-ați dus la mănăstire?
(Maica Parascheva): Aveam 18 ani.
Și nu știa că viața avea să i se schimbe brusc.
Maica Parascheva: S-a luat hotărârea de către episcopul zonei, cu un proiect început de domnul doctor Pavel Chirilă, proiectul Cristiana, să facem și ceva pregătire medicală. Și mi-am făcut bagajul și am plecat în București! Și în București… eu care sunt o fire foarte pozitivă… am clacat. Crescută la țară, în zona Bucovinei, Vicovu de Sus, o zonă foarte frumoasă, foarte bogată, cu de toate. Dintr-odată în mijlocul Bucureștiului, blocuri enorme, oameni foarte mulți. Totul automatizat, foarte multe mașini, tramvaie. Eu am venit de la gară cu un tramvai m-am speriat, am zis: „cred că rămân pe jos”. Îmi aduc aminte și acum că mă țineam de bara aia și tramvaiul se mișca în toate părțile și eu nu știam ce se întâmplă.
După ce a terminat rezidențiatul, în 2008, a ales să fie medic de familie. Să-și facă din pacienți propria familie, pe care să o țină sănătoasă. A ales satul Giurgeni. O localitate mică din Ialomița, pe atunci fără un medic de ani buni, fără o uliță asfaltată, fără un dispensar decent.
Maica Parascheva: Ce o să fac aici, cum o să consult, cam cum o să decurgă totul? Îmi aduc aminte şi acum, naveta dimineaţa, cizme de cauciuc… Am amenajat cât de cât. M-am gândit ulterior să fac un proiect cu fonduri europene.
Și a făcut. Cu insistență și răbdare, a reușit să pună pe picioare un cabinet modern și luminos, unde acum consultă zi-lumină.
(Reporter): Am văzut că știți numele fiecărui pacient.
(Maica Parascheva): Din 2008 sunt aici, cunosc satul, cunosc casele, gospodăriile. Când se vine la cabinet știu cum să abordez discuția. Știu ce tratament să prescriu, pentru că știu situația financiară de acasă și atunci voi opta pentru un tratament foarte bun, dar mai ieftin.
Când nu este în sat, măicuța Parascheva are grijă de copii, la secția de pediatrie a spitalului județean din Slobozia.
(Reporter): Pe lângă munca de aici, mai mergeți la cabinet la Slobozia, faceți și gărzi. Cum reușiți să le împărțiți pe toate și cu viața monahală? De unde găsiți energie?
(Maica Parascheva): Pe primul plan cred că este răbdarea! Şi contează foarte mult sinceritatea! Să fii sincer cu cel din fața ta, să fii sincer cu tine însuți! Eu, în viață, am constatat că „Nu” nu există. Orice problemă are o soluție, o rezolvare! Numai că omul trebuie să vrea, să aibă dorință. Nu să așteptăm, nu să stăm! Cum am jumătate de oră liberă, în ora aia trebuie să fac ceva! Voi da răspuns! „Ce ai făcut în ora aceea? Ți-am dat o oră la dispoziție! Ai făcut ceva cu ea, ai înmulțit-o? Sau ai stat în fotoliu și te-ai uitat pur și simplu?”
Așa că ea nu stă o clipă. Doar seara, când se retrage în mănăstire, după încă o zi în care și-a îndeplinit misiunea pe pământ, se lasă în liniștea lui Dumnezeu.
Maica Parascheva: Vezi frumusețea zilei de astăzi? Toată lumea este într-o alergătură permanentă, într-un neajuns permanent, într-o crispare a feței permanentă. Dacă noi în interiorul nostru suntem zbucium, permanent zbucium, nu vedem! Nu-l vedem nici pe Dumnezeu în tot zbuciumul acela!
Sursa observatornews.ro
